Parafrazându-l pe Willem Sandberg, legendarul director al muzeului Stedelijk din Amsterdam, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla unei reviste este să devină ...revistă: un mic muzeu de hârtie, mai perisabil...

Considerând că cea mai frecventă tentaţie a unei publicaţii culturale este de-a fi captiva propriului său statut (în loc de a-şi captiva cititorii), transformând orice subiect al realului în obiect, începem prin a sublinia că Revista TOMIS nu e doar o revistă – în sensul în care, sperăm, dincolo de hârtie, este un organism viu, înzestrat cu orgoliul de-a fi şi subiect al lumii în care evoluează.

Fără să alunecăm în beatitudinea bogatei tradiţii – începute în 1899, cu apariţia primei ediţii şi continuate neîntrerupt din 1966 –, putem aminti că suntem cea mai longevivă publicaţie dintre Dunăre şi Mare, aici formându-se şi nucleul care a înfiinţat filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România.

Sub semnul lui Ovidius – geniul tutelar al cetăţii ce ne-a dat numele –, obişnuim să ne legitimăm, cu chibzuită mândire, drept singura publicaţie culturală cu ieşire la mare – mărturisindu-ne, astfel, deschiderea la care vocaţia ne obligă în permanenţă.

Iată de ce ne-am perfecţionat constant resorturile instituţionale: o echipă energică (ai cărei vectori frecvent împrospătaţi sunt dublaţi de profesionişti), o publicaţie culturală lunară dinamică (laureată de Uniunea Scriitorilor din România drept Cea mai bună revistă literară din 2004, titulară a Premiului de excelenţăacţiuni al Asociaţiei Române pentru Patrimoniu în 2006 etc.) şi un program de acţiuni şi proiecte – frecvent de amplitudine internaţională –, din care amintim: Colocviile tomitane (XIII ediţii), simpozionul pe teme de geo-politică Prelecţiuni de istorie (II ediţii), Cenaclul Tomisseisme (activ din 2005) sau cele IV ediţii locale ale Festivalul internaţional Primăvara poeţilor. Cele mai recente, dar şi cele mai prestigioase manifestări sunt Festivalul Internaţional de Artă şi Cultură Contemporană „Ovidius“, iniţiat în 2007, în cadrul Programului PROMOCULT al Ministerul Culturii şi Cultelor din România, ajuns la a III-a ediţie în acest an, şi Atelierele Revistei TOMIS.

Revista TOMIS este editată de o echipă tânără, al cărei dinamism se reflectă în pertinenţa orientării tematice, puternic ancorate în actualitatea culturală globală, cu o certă propensiune către provocările viitorului şi către intuirea sau cultivarea cerinţelor cititorilor de mâine: printre alte publicaţii similare din ţară, TOMIS se vrea cu un pas înainte, poate şi datorită faptului că anvergura şi libertatea orizontului cultural rezonează simpatetic cu deschiderea geografică la mare!

Conţinutul revistei este structurat în funcţie de câteva principii directoare; ordonarea tematică este una dinamică, permanent adaptabilă la fenomenul pe care îşi propune să-l descrie în manieră proprie.

Formula – compozită – a unui magazin cultural cu geometrie variabilă îi permite o mare versatilitate, mai ales sub raportul aspectului grafic, înnoit sensibil de la an la an sau chiar de la număr la număr, graţie prezenţei a doi graficieni propriu (situaţie privilegiată faţă de alte reviste de gen), dar şi al conţinutului, păstrând o matrice constantă de imperative modelatoare, precum: 1) promovarea valorilor autentice din toate sectoarele vieţii culturale (de la literatură – comentată abundent – la întreg evantaiul artelor, trecând prin ştiinţă) cu un spirit critic acut, 2) asigurarea unui echilibru între valorile consacrate şi valorile în formare (prin publicarea cu predilecţie a autorilor tineri, alături de cei recunoscuţi pe scară mai largă), între actualitatea imediată şi perspectiva clasicităţii, 3) reflectarea specificităţii spaţiului care i-a dat naştere (fără a cădea în capcana localismului şi insistând mai ales pe diversitatea interculturală din creuzetul modelului interetnic dobrogean), integrându-l în circuitul cultural al valorilor naţionale şi universale (prin raportarea constantă la un orizont cultural mai vast). Totul în cadrul unei strategii editoriale coerente, de perspectivă şi de durată.

Toate distincţiile de mai sus se vor tot atâtea elemente particularizante ale Revistei TOMIS printre alte reviste de profil din România şi corespund vocaţiei sale de deschidere şi comunicare, vocaţie a oraşului însuşi, deschis spre toate colţurile lumii...

Scurt istoric

În 1966 când s-a născut, primind botezul lui Tudor Arghezi, TOMISul era o revistă lunară editată de Comitetele de cultură ale regiunii Dobrogea şi oraşului Constanţa.

Primul număr din acel an s-a încadrat într-un context cultural de relativă liberalizare, când au fost editate şi Familia, Orizont, Ateneu, Astra.

TOMIS s-a remarcat la vremea respectivă prin rubricile permanente ale unor personalităţi precum Ştefan Augustin Doinaş şi Ion Negoiţescu, adăugând în timp alte semnături notabile şi consolidând astfel dialogul dintre generaţii.

Colaboratori

1. Cultură, artă, ştiinţă: Dan Hăulică, Constantin C. Giurescu, Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, Al. Ciucurencu, Ion Jalea, Liviu Ciulei, Sergiu Celibidache, George Ciorănescu, Marcel Chirnoagă, Grigore Moisil, Constantin Noica, Dan Berindei, Oleg Danovsky, Andrei Pleşu, Răzvan Theodorescu.

2. Critici, istorici literari: Sorin Alexandrescu, Nicolae Balotă, Edgar Papu, Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Matei Călinescu, Şerban Cioculescu, Virgil Nemoianu, Vladimir Streinu, Ion Negoiţescu, Laurenţiu Ulici, Marin Mincu, Nicolae Manolescu, Lucian Raicu, Mircea Iorgulescu, Ovidiu Papadima, Al. Călinescu, Alex. Ştefănescu.

3. Poeţi: Al. Philipide, Ion Barbu, Ion Vinea, Constantin Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ştefan Augustin Doinaş, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nina Cassian, Romulus Vulpescu, Emil Botta, Gellu Naum, Ion Caraion, Grigore Sălceanu, Nicolae Motoc, Virgil Teodorescu, Vasile Petre, Arthur Porumboiu, Florin Muscalu, Dumitru Mureşan, Sanda Ghinea, Arthur Porumboiu.

4. Prozatori: Pavel Chihaia, George Bălăiţă, Fănuş Neagu, Mircea Horia Simionescu, Radu Tudoran, Augustin Buzura, Alexandru Paleologu, Petre Popescu, Nicolae Breban, Eugen Lumezianu, Constantin Novac, Marin Porumbescu, Florin Şlapac, Ovidiu Dunăreanu, Dan Perşa, Ion Roşioru, Paul Sârbu, Ştefan Caraman.