-
Daca privesc dincolo de asa-zisele pareri avizate, exprimate prin diverse publicatii literare, fata de o noua generatie de creatie literara, (ale carei resorturi si mecanisme interioare nu au fost inca prinse de critica institutionalizata),...
-
În ceea ce mă priveşte, refuz dintr-un soi de instinct termenul de "generaţie" (şi de aceea îl scriu tot timpul între ghilimele), asta mai ales deoarece îl asociez fără să vreau cu ideea de oportunism literar, de grupare în interiorul căreia ...
-
Apariţia antologiei Generaţia 2000 (Editura Pontica, 2004) coordonată de Marin Mincu este, fără îndoială, un eveniment. De ce? Fie şi numai pentru faptul că este antologia generaţiei 2000 şi este coordonată de Marin Mincu. Deci nu am motiv...
-
A sărit din tort, perfect decapitată, în costum dulce, de iepuraş. A păşit afară, ocolind grijulie farfuriile; după ea se târa, încet-încet, printr-un soi de zvâcniri magnetice, un toporaş. Micuţ, argintiu, cu coada din l...
-
Marius Ianuş Zgâlţâia fereastra să prindă ceva să-şi înfigă mâna cu degete încârligate în făptura tare, nebunească a nopţii Asta e tot? întreabă criticul înverzindu-se subit, gâtuindu-se tandru Tot, tot – răspunde mec...
-
faceţi cunoştinţă: momentul care nu trebuie ratat pe la sfârşitul anului universitarbiblioteca mea din căminîntotdeauna (iată că se bâlbâie al zecelea an căminist)ajunge deosebit de respectabilă la începutul anului îmi cumpă...
-
Oana Ninu  *** nu e timpul fato să-ţi plângi de milă să-ţi freci pielea cu boabe de piper să alungi dragostea din sânge să speli cu părul tău picioarele bărbatului magnoliile au înflorit şi asta îţi dă dureri de ovare stai g...
-
(o împrejurare anume sau o pată răsturnată pe aer) / o împrejurare anume sau o pată răsturnată pe aer vor trebui să-mi facă frumoasă ziua asta:/  mă adun de prin nişele camerei: îmi strâng respiraţiile îmi împachetez privirile ...
-
Pe calorifer. Mâini de bărbatcu venele umflate, degete galbene, unghiile netăiateşi mâini mici,mai îndemânatice,căciuliţe, ciorăpei pe elemenţii albi,elemenţii negri, în luminade iarnă. Imagista de la UrgenţeFicatul mărit dureros pe...
-
Spre ora zece, o siluetă albă se apropié de fereastră.O priveam înfigându-se în perdele, fluture monstruostânjind să fie străpuns cât mai curând de lumina-nvechităşi pală a înserării.După o clipă, un mort a urcat în patul meu. S-a înt...
-
Sunt mulţi acei ce zic "est dura lex sed lex" Şi îşi mângâie burdihanul lax Cu pumnii strânşi se bat sonor în plex Îşi strâng la piept cutiile cu vax Comportamentul cam heterodox E din nefericire un remix Din vremea când umplea furnale...
-
intru în liniştea asta de corp cu voce tare. luminile sunt stinse. uşile sunt încuiate. locatarii dorm cu visele trase pe ochi să nu îi deranjeze lumina. e un bloc bun. am auzit şi eu că se vând apartamente pa' aici. ...
-
ÃŽn noaptea asta catranul negru, sfărâmicios al fragilităţii, al speciei îşi arată dinÅ£i ÅŸi ochii. Clădirile cele mai de seamă ÅŸi vântul sunt făcute din el. ÃŽl aÅŸteptăm luminaÅ£i, cu pieptul greu ÅŸi credinÅ£a întretăiatÄ...
-
ar trebui să vă mai spun ceva despre cuţitul meu obosit despre singurătatea lui de tată dormind într-ofemelă nesfârşităpenis captivus înconjurat de un lichid amniotic eroticca de tăcerea infinitelor spaţii lăuntricecuţitul mi-era tată de...
-
pe un trotuar jupuit o dată cu distanţa paşii îţi consumă ceea ce cărţile numesc suflet micile chipuri în care ţi-ai înfăşurat corpul lasă în urmă fotografia pe care o tot developezi dacă o serie de imagini doldora de atingere ta...
-
stăm în piaţa strâmtă unde şef e celofanul şi amantă-i e hârtia în vârtej de vânt din rutul lor vălureşte-n jur un pergament uriaş cât ro mânia şi ambiţia noastră e să mântuim prin scris mârlănia cu furie sfâşiem perg...
-
Dublul de metal care zâmbeşte, asta mă caracterizează, în zile fără denumire, când cred că mă ridic din pat şi din vis, dar nu mă ridic. Şi sunt tot eu, cu mine, niciodată nu înţeleg ce înseamnă asta. La marginea evenimentelor să stai. ...
-
Noi suntem dintre aceia cărora carnea nu le acoperă sufletul de tot iar toamna e prea caldă pentru ultragiile de gheaţă care ne sufocă. Dintre aceia care nu ştiu să respire faţă în faţă cu moartea si mâinile le atârna fără vlagă pe lâng...
-
un buchet de flori vineţii "nimeni nu mă pândea înainte, acum sunt pândită." (Sylvia Plath) * noi proaste ca o turmă de oi tunzându-ne la chelie cu bricegele                  cu degetele dârdâind îi primi...
-
Ce ţi-a venit să mă întrebi dacă mă doare?! şi tocmai acum când ambulanţa asta ne plimbă aiurea prin tot oraşul de nu mai ştiu câte zile şi nopţi pentru că nu mai e nici un spital întreg – de când ne-am sărutat ultima oară s-au ...
Arhivă
