Flux de stiri
| www.tvr.ro - Cultură |
|
| Moartea şi fularul |
|
|
|
| Mai 2010 - Creditorial |
| Scris de Bogdan PAPACOSTEA |
| Vineri, 14 Mai 2010 00:00 |
|
A trebuit sã mã apropii de sicriul lui ca sã-l întrezãresc prin geamlâcul straniu al capacului maroniu. Mi-am oprit pentru câteva momente bolovanul ãla greu şi murdar care mi se rostogolea prin inimã şi l-am privit atent, mai atent decât o fãcusem vreodatã.
Moartea lui mi s-a pãrut deodatã numai o ipotezã fantasmaticã într-o altã, eventualã, lume. George senin, devenit brusc elînsuşi, redus violent la realitate: Vasilievici Gheorghe.
Dacã ar fi priceput cã asta ne face moartea, ar fi renunţat bucuros la tovãrãşia fatalã a fularului. Sã fugi atât de hotãrât de sobra sãrãcie a realitãţii doar ca sã sfârşeşti îngropat în conformismul unei mãşti funerare, asta nu pot pricepe şi,cred, nici el nu şi-a putut închipui.
Am realizat cã e prima datã când chipul lui George este real, lipsit fiind de atingerea dinamicã şi mirabilã a fanteziei care îl locuia aşa cum, în mãsuri şi feluri deosebite, ne locuieşte pe toţi.
Trista realitate de pe chipul lui George a dizolvat în mine cuvintele şi stropul de inocenţã din care se nãşteau. Nu mi-a rãmas decât sã tac, plin de ciudã, înghiţindu-mi cu greu nişte lacrimi nelãmurite.
El acolo şi eu dincoace, pentru o vreme.
|
| Ultima actualizare în Luni, 14 Iunie 2010 11:35 |



