Tensiuni picturale

Până la sfârşitul lunii iunie a.c. puteţi vizita expoziţia Culorile Avangardei. Arta în România între 1910 şi 1950, vernisată de Institutul Cultural Român de la Lisabona la Muzeul Naţional de Artă Contemporană - Muzeul Chiado.

Cele 65 de lucrări selectate, prezentate în cadrul evenimentului iniţiat de I.C.R. în anul 2007 ca participare la programul cultural Sibiu  Capitală Culturală Europeană, constituie o investigare a condiţiilor politice, culturale şi estetice ale emergenţei avangardei şi tradiţionalismului local şi evoluţia lor până la sfârşitul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea.

Culorile Avangardei. Arta în România între 1910 şi 1950 vizează relaţia tensionată dintre avangardă şi tradiţie în arta românească. Pornind de la modernismul matur de tip expresionist şi post-impresionist al lucrărilor din jurul anilor 1910, expoziţia prezintă experienţele artistice concomitent traumatice şi utopice determinate de primul Război Mondial, care a generat o rupere de ritm în dezvoltarea culturală, impunând figuri remarcabile: Arthur Segal (viitor lider al Novembergruppe din Berlin), Marcel Iancu (fondator al dadaismului la Zurich, împreună cu Tristan Tzara), Hans Mattis-Teutsch (pictorul abstract legat atât de Bauhaus, cât şi de Der Blaue Reiter, dar şi de cercurile avangardiste din România şi din Ungaria), Corneliu Michăilescu sau M.H. Maxy ori Victor Brauner. Lor li se adaugă lucrările clasic-moderniste ale unui Theodor Pallady sau acelea militant-tradiţionaliste semnate de Camil Ressu, Francisc Şirato sau Ion Theodorescu Sion.

Expoziţia itinerantă va fi prezentată în acest an şi la Roma (10 septembrie  10 noiembrie, Museo d'Arte Contemporanea di Roma) şi Praga (16 noiembrie 2009  15 februarie 2010, Narodni Galerie).

Astfel, I.C.R. încurajează modalităţilor novatoare de analiză şi de interpretare creativă a tematicii bienalei - Making worlds -, precum şi utilizarea, în proiectul expoziţional, a maximei vizibilităţi a spaţiului pus la dispoziţie.

La concurs s-au înscris 24 de artişti vizuali, câştigător fiind desemnat proiectul Globuri de sticlă semnat de Mircea Nicolae, care „manifestă o atitudine reflexivă asupra spaţiului public şi asupra structurilor politice. Punctul său de plecare este o cercetare critică prin care îşi aproprie limbajul cotidian şi limbajele tradiţionale, transformând realitatea în imagini poetice. Expoziţia sa va fi în realitate un work in progress pe parcursul căruia artistul va prezenta lucrări deja realizate şi va produce noi intervenţii in situ în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia".

Aşadar, proiectul câştigător reprezintă o atitudine reflexivă asupra dispariţiei unei „lumi" (imobilele de joasă înălţime construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea în zona centrală a Bucureştiului) şi a apariţiei uneia noi (locuinţele sau sediile de firmă).

Proiectele expozitive propuse de Marian Zidaru şi de Delia Ana Popa au fost incluse în programele culturale din 2010 ale I.C.R. Veneţia.

Vedeta Bookfest-ului ungar

La iniţiativa Institutului Cultural Român din Budapesta, a Asociaţiei Editorilor din România şi a unor intelectuali maghiari - dintre care amintim pe Körössy Jozsef şi pe Zentai Péter, directorul târgului -, ţara noastră a fost invitata de onoare a ediţiei 2009 a Târgului Internaţional de Carte budapestan, care a avut loc la sfârşitul lunii aprilie la Millenaris.

„Pe români şi pe maghiari nu îi uneşte doar apropierea geografică, nici doar apartenenţa la Uniunea Europeană, ci şi trecutul comun al celor două ţări", a subliniat Katalin Szili, preşedinta Parlamentului maghiar.

Expoziţia de instalaţii TvMania a artistului clujean Bartha Ciupe Erno şi cea de fotografie a asociaţiilor de fotografi profesionişti din cele două ţări, Ploaia, au împlinit vizual spaţiul invadat de cărţi, aşa cum muzica Laurei Buruiană şi cea a lui Mircea Vernescu au încântat asistenţa.

În plus, la deschiderea festivă cinematograful Uránia a găzduit lansarea filmului Întoarcerea lui Gruber, în regia lui Radu Gabrea.

„Scriitorii tineri din România şi Ungaria asediază împreună marile capitale, cum ar fi Parisul, pentru a intra în marea literatură europeană, ei au un rol esenţial în legăturile dintre ţările noastre", a precizat Mircea Mihăieş, vicepreşedinte I.C.R.

Astfel, trei generaţii literare s-au întâlnit pe teritoriul târgului. Dialogurile dintre scriitori au fost pline de spirit: Gabriela Adameşteanu alături de Peter Esterhazy şi Mircea Dinescu prezentat de Cselenyi Laszlo. A urmat o avalanşă de traduceri în limba maghiară a unor autori români, ca Florina Ilis, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Teodorovici, Traian Ştef, Varujan Vosganian, Radu Aldulescu, Denisa Comănescu, Filip Florian, Eginald Schlachttner, Florian Lăzărescu, Vasile Dan etc.

Adela Greceanu a fost inclusă în programul european al romancierilor debutanţi, iar proiectul Fundaţiei „Noi citim" a reunit zece copii din România şi zece din Ungaria pentru a ilustra o carte.

Astfel, ediţia a XVI-a a Târgului Internaţional de Carte din Budapesta a înregistrat un vârf de participare din partea publicului: peste 61.000 de iubitori de carte au trecut pragul complexului Millenaris, unde standul României, ţara invitată de onoare, a dominat Bookfestul.

Rătăciri?!

La începutul lunii trecute Institutul Cultural Român din Stockholm a organizat a treia ediţie a Zilelor filmului românesc, la cinematograful Zita din centrul capitalei suedeze.

Realizatorii au propus publicului o abordare tematică şi ludică, pornind de la metafora vampirului rătăcitor între lumi, articulând totul în jurul noţiunilor de „teritorialitate" şi de „transgresiune". Fiecare zi a fost consacrată unui personaj descris de acţiuni de tip transgresiv la adresa status quo-ului: transferul fraudulos între lumi („vampiri"), încălcarea unor legi („infractori"), rescrierea unor norme sociale  („femei dure"/ „feministe").

Selecţia filmelor a fost realizată de către criticul de film Adina Brădeanu (Marea Britanie). Trei dintre acestea au fost semnate de regizoare de origine română stabilite în străinătate: Irene Lusztig (Reconstruction, S.U.A., 2001), Therese Shechter (I Was A Teenage Feminist, Canada, S.U.A., 2005) şi Pola Rapaport (Writer of O, S.U.A./Franţa, 2004), ale căror biografii de familie atestă istoria traumatică a emigraţiei evreieşti dinspre România în timpul regimului comunist.

Tema transgresiunii a fost dezvoltată pe parcursul festivalului printr-un număr de seminarii programate în prelungirea proiecţiilor de film.

Pe pereţi, actualitatea

De Paşti I.C.R. Paris a oferit publicului parizian în dar creaţia lui Dan Perjovschi, prin inaugurarea la galeria Michel Rein a expoziţiei Free Style.

Cel mai expus artist român în marile muzee ale lumii a acoperit pereţii galeriei care îl reprezintă în Franţa cu desene pe teme de actualitate: criza financiară, piaţa artei, Parisul primăvara sau Carla Bruni.

„Operele lui Dan Perjovschi reuşesc să atingă un evantai foarte larg de subiecte politice, economice şi artistice. Trăind la Bucureşti, imaginea sa asupra lumii este în acelaşi timp determinată de acest oraş şi modificată de toate contradicţiile, înţelepciunea şi absurditatea pe care mondializarea le difuzează prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă", scria Charles Esche în catalogul bienalei de la Istanbul.

Vizitatorii au fost invitaţi, la rândul lor, să deseneze pereţii galeriei şi să se pronunţe asupra temelor evocate.

Cuplul Beckett - Purcărete

În cadrul strategiei de promovare în Turcia a teatrului românesc, Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din Istanbul a sprijinit participarea Teatrului National Radu Stanca din Sibiu la cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Marea Neagră de la Trabzon (vechiul Trapezunt).

Trupa românească a fost invitată în oraşul de pe litoralul sud-pontic al Turciei cu două piese de Samuel Beckett, în regia lui Silviu Purcărete: Cumnata lui Pantagruel şi Aşteptându-l pe Godot. Cunoscutul şi multi-laureatul regizor a însoţit compania la cele două reprezentaţii.

Festivalul Internaţional de Teatru Marea Neagră Trabzon, fondat în anul 2000 ca un eveniment dedicat ţărilor riverane Mării Negre, şi-a lărgit aria de interes din 2006, incluzând şi ţări precum Grecia, Iranul, Franţa şi Slovenia.

Ediţia din acest an, care s-a desfăşurat la începutul acestei luni, găzduieşte 16 ţări, adică 18 companii teatrale.

Graţie institutelor de cultură...

Invitatul lunii aprilie al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a fost artistul plastic austriac Andreas Fogarasi, câştigătorul marelui premiu Leul de aur pentru cel mai bun proiect naţional, la cea de-a 52-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia.

Andreas a câştigat cel mai râvnit trofeu al bienalei veneţiene în calitate de autor al proiectului naţional al Ungariei (curator: Katalin Timár), intitulat Kultur und Freizeit/ Culture and Leisure, care aducea în discuţie rolul contemporan al institutelor de cultură ale unui stat.

Motivaţia juriului pentru această alegere a fost următoarea: „Premiul «Leul de aur» pentru cea mai bună participare a unei ţări a fost acordat unui pavilion în care arhitectura şi istoria culturală se desfăşoară pentru a genera relaţii inteligente şi poetice între conţinut, limbajul vizual şi dispunerea structurală. De asemenea, juriul a considerat extrem de importantă atitudinea autorului faţă de modernitate, faţă de utopiile şi  de eşecurile acesteia, în contextul istoriei comune".

Andreas Fogarasi a făcut parte şi din juriul care a selectat la începutul lunii aprilie a.c. pe câştigătorul concursului organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia pentru acordarea unei rezidenţe pe durata următoarei ediţii a Bienalei de Artă (7 iunie  22 noiembrie 2009).

Astfel, I.C.R. încurajează modalităţilor novatoare de analiză şi de interpretare creativă a tematicii bienalei - Making worlds -, precum şi utilizarea, în proiectul expoziţional, a maximei vizibilităţi a spaţiului pus la dispoziţie.

La concurs s-au înscris 24 de artişti vizuali, câştigător fiind desemnat proiectul Globuri de sticlă semnat de Mircea Nicolae, care „manifestă o atitudine reflexivă asupra spaţiului public şi asupra structurilor politice. Punctul său de plecare este o cercetare critică prin care îşi aproprie limbajul cotidian şi limbajele tradiţionale, transformând realitatea în imagini poetice. Expoziţia sa va fi în realitate un work in progress pe parcursul căruia artistul va prezenta lucrări deja realizate şi va produce noi intervenţii in situ în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia".

Aşadar, proiectul câştigător reprezintă o atitudine reflexivă asupra dispariţiei unei „lumi" (imobilele de joasă înălţime construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea în zona centrală a Bucureştiului) şi a apariţiei uneia noi (locuinţele sau sediile de firmă).

Proiectele expozitive propuse de Marian Zidaru şi de Delia Ana Popa au fost incluse în programele culturale din 2010 ale I.C.R. Veneţia.