Calendar plastic

În programul Clubului Cinematografiei Româneşti a fost inclus, în data de 12 februarie a.c., filmul biografic al unuia dintre cei mai mari pictori români, Ştefan Luchian, în regia lui Nicolae Mărgineanu.

Pelicula din 1981, ce a rulat în sala de proiecţii a I.C.R. Praga, i-a avut ca protagonişti pe Ion Caramitru, George Constantin şi pe Maria Ploae, şi a primit, un an mai târziu, premiul CIDALC la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary.

Pictor peisagist, portretist, autor de compoziţii şi de natură moartă (în special flori), Ştefan Luchian este prezentat (1 februarie 1868 - 28 iunie 1916) în luna februarie şi în cadrul proiectului de informare online derulat Institutului Cultural Român din Praga în acest an, Calendar plastic.

„Luchian avea toate darurile marelui artist şi, în primul rând, acel caracter autentic, acea neîmblânzită vehemenţă a personalităţii după care recunoşti maeştrii... Profunda capacitate afectuoasă şi energie, o melancolie îmbinată cu o viguroasă autoritate (...), un sentiment nervos al formei sunt trăsăturile pe care le sesizăm mai bine în caracterul şi în talentul său. Într-o limbă totodată sonoră şi suavă, Luchian a fost un mare revelator al sufletului românesc." (Henri Focillon)

Capete încoronate pasionate de literatură

Seara de 24 februarie a fost una culturală, româno-suedeză. Regina Elisabeta a României (1843-1916) şi regele suedez Oskar al II-lea (1829-1907) au fost comemoraţi în salonul Bibliotecii Bernadotte din incinta Palatului Regal de la Stockholm. Cei doi au fost contemporani şi au avut în comun pasiunea pentru literatură, precum şi o bogată activitate de sprijinire a vieţii culturale din ţările lor.

Cu această ocazie Ansamblul vocal al Palatului Regal a interpretat o arie din opera Neaga (1884) a compozitorului suedez Ivar Hallström, după un libret scris de Carmen Sylva. Programul a fost completat cu o expoziţie de carte din colecţia bibliotecii şi cu proiecţia unei serii de fotografii.

Proiectul este realizat de către Institutul Cultural Român de la Stockholm în colaborare cu Biblioteca Bernadotte şi face parte din seria de evenimente organizate de Palatul Regal în această primăvară.

Prima zi de carnaval

Vineri, 13 februarie, prima zi a Carnavalului de la Veneţia a fost sărbătorită de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică printr-un dublu eveniment cultural.

Alfio Fiorentino, unul dintre cei mai importanţi scriitori veneţieni de azi, şi-a aniversat în prima zi a carnavalului veneţian, la Institutul Cultural Român, cei 50 de ani de la debutul în poezie, printr-un happening cu titlul „Cea de-a cincea dimensiune".

Născut în 1934, este promotorul unor direcţii novatoare în poezia italiană contemporană (scriitura vizivă şi poezia vizuală), îndeosebi a mail-art-ului.

În aceeaşi seară a fost redeschisă Mica Galerie a institutului, spaţiu ce va găzdui în acest an proiecte ce aparţin unor tineri artişti plastici. Această serie debutează cu proiectul „Fusione"/„Contopire", propus de Oana-Elena Bîrsan, absolventă a Facultăţii de Arte Decorative şi Design a Universităţii de Arte Plastice din Cluj-Napoca. Ea abordează, cu mijloacele artelor decorative, cutumele vestimentare şi semnificaţiile măştilor specifice tradiţiei carnavalului.

Arhitectură şi geografie sacră

Institutul Cultural Român din Paris ne-a ademenit la un festival Paul Barbăneagră în zilele de 28 februarie şi 1 martie a.c., la Halle Saint Pierre.

Născut în România în 1929, Paul Barbăneagră s-a stabilit în Franţa în 1964. Din 1957 realizează documentare scurt şi mediumetraje , majoritatea consacrate artei şi culturii. I s-a decernat Marele Premiu pentru scenariu la Festivalul Internaţional al Filmului de Artă în 1976, pentru pelicula Versailles: Palatul-Templu al Regelui Soare, film ce constituie şi fundamentul unui faimos serial de televiziune, Arhitectură şi geografie sacră, realizat în anii '70-'80.

„Paul Barbăneagră ne dezvăluie pe ce temelii, deloc întâmplătoare, au ridicat arhitecţii misterului zidurile celui mai frumos oraş din lume, precum şi ale altor oraşe şi monumente la fel de fascinante. Imaginile zguduitoare, poezia şi profunzimea textului transformă filmele sale în opere unice ce răsună înlăuntrul cititorului, în stratul cel mai adânc al memoriei şi rădăcinilor sale" (din prefaţa Simbolistica Parisului: Parisul sacru, Parisul mitic, carte al cărei co-autor este, alături de Félix Schwarz).

Astfel, sâmbătă au rulat documentarele Reims : catedrala încoronării, Paris: arca timpului şi Templul grec: leagăn al lumii moderne, iar în programul zilei de duminică au fost incluse Mircea Eliade şi redescoperirea sacrului, Teotihuacan: capitala mitică a vechiului Mexic şi Egipt: oglinda cerului.

Noua scriere dramaturgică

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir" din Istanbul a sprijinit, în cadrul strategiei de promovare în Turcia a noii dramaturgii româneşti, participarea cunoscutului regizor Gianina Cărbunariu la New Text, New Theatre, proiect desfăşurat la Istanbul în perioada 28-31 ianuarie a.c. Programul a inclus un atelier iniţiat pe baza textului piesei Kebab a regizorului, la care au participat tineri actori, regizori şi dramaturgi, şi lectura publică în limba turcă, în premieră, urmată de o dezbatere, eveniment deschis publicului iubitor de teatru.

Numită de presa turcă „dramaturgul României care nu se supune niciunei reguli", Gianina Cărbunariu a fost invitată în studioul amenajat într-una din clădirile istorice din Piaţa Turnului Galata de compania teatrala „VeDST/Ve dişer şeyler topluluşu/Şi alte lucruri Grup", fondată în 2001 şi renumită pentru bogata sa agendă de proiecte alternative.

Prin proiectul New Text, New Theatre aceştia îşi propun să aducă în prim-plan noi forme de scriere dramaturgică, în cadrul său organizând, totodată, ateliere despre diferite mijloace teatrale de a pune în scenă textele respective. În acest an invitatul special a fost dramaturgul argentinian Rodrigo Garcia.

Piesele Kebab şi Stop the Tempo ale Gianinei Cărbunariu au fost incluse într-un volum de teatru românesc contemporan în traducere în cehă semnată de Jitka Lukešová. Acesta a apărut în ianuarie 2009 la Editura Institutului Ceh de Teatru, în colecţia „Teatru contemporan".

Cartea a fost lansată de Institutul Cultural Român din Praga în data de 17 februarie a.c., la Teatrul Strašnice. Evenimentul a urmat reprezentării piesei Kebab, pus în scena la de către regizorul Vojta Štěpánek.

Gianina Cărbunariu prezintă destinul a trei tineri români, Mady, Voicu şi Bogdan, cu educaţii şi vârste diferite, emigraţi în Irlanda, unde se confruntă cu o situaţie-limită. Într-un limbaj simplu şi vehement, regizorul transpune dramatic temele prostituţiei şi a exilului.

„Cărbunariu creează un scenariu de spectacol care mizează pe legătura foarte strânsă şi extrem de bine condusă dintre situaţia dramatică şi viziunea regizorală. Un kebab descompus în fâşii e imaginea-cheie a montării. Ce poate fi mai sugestiv pentru pierderea propriului tău corp decât această carne topită şi desprinsă sub ochii tăi?" (Mihaela Michailov)